În ordinea lecturii, am avut aşa:
John Katzenbach - Războiul lui Hart
Jo Nesbo - Mântuitorul
Patricia Melo - Ucigaşul
Alain Berenboom - Primejdii în regat
Tom Clancy - Vânătoarea lui Octombrie Roşu
Stephen King - Blaze
Kristina Ohlsson - Reduşi la tăcere
San Antonio - Un elefant te-ar putea înşela
Sven Hassel - toate cele 14 volume
Jim Thompson - Ucigaşul din mine
Neil Gaiman - Zei americani
John Grisham - Omul care aduce ploaia
James Lee Burke - Ploaia electrică
Douglas Preston-Canionul tiranozaurului
Matthew Reilly -Majestic 12
Tom Clancy - Cardinalul de la Kremlin
Rodica Ojog-Braşoveanu - Moartea semnează indescifrabil
- Enigmă la mansardă
- Apel în necunoscut
- Un blestem cu domiciliul stabil
- Spionaj la mânăstire
- Omul de la capătul firului
- Stilet cu şampanie
- Grasă şi proastă
- Bărbaţii sunt nişte porci
- Necunoscuta din congelator
- Răzbunarea sluţilor
- Cianură pentru un surâs
- Bună seara, Melania
Roslund & Hellstrom - Trei secunde
Jan Wallentin - Steaua lui Stringberg
Victor Suvorov - Acvariul
James Patterson - A şasea ţintă
Jon Fasman - Biblioteca geografului
antologie - Sfârşitul lumii
Guillaume Prevost - Camera obscură
- Asasinul şi profetul
Nick McDonell - O educaţie costisitoare
Stephen King - Misterul regelui
Donna Leon - Moarte într-o ţară străină
J.G. Ballard - Crash
A.J. Kazinski - Ultimul om bun
James Patterson - Al şaptelea cer
Frederick Forsyth - Ziua şacalului
- Dosarul Odessa
- Al patrulea protocol
Agatha Christie - Primele cazuri ale lui Poirot
Rodney Davis - Sindromul Lazăr
Horia Tecuceanu - Căpitanul Apostolescu şi spionii
Chris Kyle - Lunetistul american
Lee Child - Urmărit
Stephen King - Pistolarul
Petre Sălcudeanu - Un bunic şi-o biată crimă
Martin Cruz Smith - Parcul Gorki
Fred Vargas - Omul cu cercurile albastre
Agatha Christie - Asasinarea lui Roger Ackroyd
Alan Bradley - Hering roşu fără muştar
Traian Tandin - 100 cei mai odioşi criminali români
Agatha Christie - Calul bălan
Peter McAleese - Mercenarul
Ronald Payne - Mossad. Istoria secretă.
David Lagercrantz - Prizonieră în pânza de păianjen
Jeffery Deaver - Camera ucigaşă (în curs de lectură).
Cărţi vechi şi cărţi noi. Cărţi de care am scris pentru revistă, aici, pe blog, sau de care nu am scris nimic deocamdată. 76 de cărţi. E mult sau puţin, nu ştiu. Se putea şi mai bine, şi mai rău, atât cantitativ, cât şi calitativ. Dar asta am, cu asta defilez. Să vedem ce o fi anul viitor.
Până atunci însă, spor la citit!
duminică, 27 decembrie 2015
miercuri, 16 decembrie 2015
După cum spuneam...
A durat puțin mai mult decât îmi planificasem inițial, dar uite că am reușit. Vă prezint astăzi un volum de-al lui Peter James, ”Ai să mori mâine”.
Britanicul Peter James este un nume binecunoscut în întreaga lume - sau, mă rog, în întreaga lume a literaturii polițiste. Are la activ un număr de 13 romane, în fiecare dintre ele făcându-se simțită una sau mai multe dintre pasiunile declarate ale scriitorului: știința, medicina și/sau paranormalul.
În volumul de față, accentul este pus pe medicină. Pe una dintre părțile ”urâte” ele ei, mai exact, și anume transplantul de organe.
Cele trei fire narative inițiale ni-i prezintă pe eroii principali ai fiecărui lanț de evenimente care, evident, se vor întâlni spre final și vor converge într-o acțiune comune.
Detectivul Roy Grace este genul de polițist prezentat nu doar din perspectiva meseriei, ci și din cea a vieții personale. După zece ani de când soția lui a dispărut și, în ciuda eforturilor imense ale lui Grace, nu s-a aflat absolut nimic despre soarta ei, detectivul decide că este timpul să închidă definitiv acest capitol. Decizia pare acum cu atât mai ușoară cu cât în viața lui Grace a apărut acum Cleo, cu care se înțelege perfect și, în plus, care este și însărcinată (Roy află vestea pe parcursul acestui roman).
Pe plan profesional, descoperirea într-un interval scurt de timp a trei cadavre aruncate în mare, toate fiind ale unor adolescenți și toate fiind eviscerate într-un mod profesionist, se transformă într-un nou caz pe care Grace trebuie să îl rezolve chiar dacă nu are niciun punct de pornire viabil.
Lynn Becket se confruntă cu o problemă enormă: fiica ei are nevoie urgent de un transplant de ficat, iar birocrația care se alătură dificultăților de a găsi un organ compatibil în timp util fac ca această cursă contra cronometru să nu poată fi câștigată decât luptând împotriva sistemului.
Vlad Cosmescu, român stabilit în Anglia, este implicat, pe lângă furnizarea de prostituate, și în traficul de organe. E reprezentantul pe tărâm britanic al unei organizații conduse din Germania, care se ocupă cu vânzarea - ilegală, evident - de organe așteptate de cei ce au nevoie de un transplant și care își permit să plătească prețul nu tocmai mic cerut pentru șansa lor la viață. Iar cea mai bună piață de ”produse” este formată din oamenii străzii ce locuiesc în București.
V-am dat suficiente informații pentru a vă da seama despre derularea ulterioară a acțiunii, deși, desigur, surprizele nu lipsesc, iar tensiunea crește cu fiecare pagină.
Aș dori să menționez că autorul descrie problemele celebre la un moment dat în toată lumea, adică cele ale copiilor străzii din România, ale aurolacilor, ale orfanilor neintegrați în sistem, într-un mod foarte obiectiv și, din câte mi-am dat seama, veridic, fără exagerări. James a fost de altfel într-o vizită de documentare în București, așa că a beneficiat de informații ”la prima mână”, nu de exagerări preluate de prin cine știe ce tabloide.
Romanul este bine construit, personajele sunt credibile, la fel și lumile în care acestea trăiesc, muncesc și iubesc sau suferă. Subiectele sensibile sunt prezentate fără ”îndulcitori”, dar piața neagră a organelor de transplant și viața oamenilor fără adăpost au culoare cenușie și gust amar indiferent de frumusețea cuvintelor folosite pentru a le descrie.
Și, pentru cei care îl vor aprecia pe Roy Grace, merită menționat faptul că acest volum este al cincilea din seria dedicată detectivului. Așa că... spor la citit!
Britanicul Peter James este un nume binecunoscut în întreaga lume - sau, mă rog, în întreaga lume a literaturii polițiste. Are la activ un număr de 13 romane, în fiecare dintre ele făcându-se simțită una sau mai multe dintre pasiunile declarate ale scriitorului: știința, medicina și/sau paranormalul.
În volumul de față, accentul este pus pe medicină. Pe una dintre părțile ”urâte” ele ei, mai exact, și anume transplantul de organe.
Cele trei fire narative inițiale ni-i prezintă pe eroii principali ai fiecărui lanț de evenimente care, evident, se vor întâlni spre final și vor converge într-o acțiune comune.
Detectivul Roy Grace este genul de polițist prezentat nu doar din perspectiva meseriei, ci și din cea a vieții personale. După zece ani de când soția lui a dispărut și, în ciuda eforturilor imense ale lui Grace, nu s-a aflat absolut nimic despre soarta ei, detectivul decide că este timpul să închidă definitiv acest capitol. Decizia pare acum cu atât mai ușoară cu cât în viața lui Grace a apărut acum Cleo, cu care se înțelege perfect și, în plus, care este și însărcinată (Roy află vestea pe parcursul acestui roman).
Pe plan profesional, descoperirea într-un interval scurt de timp a trei cadavre aruncate în mare, toate fiind ale unor adolescenți și toate fiind eviscerate într-un mod profesionist, se transformă într-un nou caz pe care Grace trebuie să îl rezolve chiar dacă nu are niciun punct de pornire viabil.
Lynn Becket se confruntă cu o problemă enormă: fiica ei are nevoie urgent de un transplant de ficat, iar birocrația care se alătură dificultăților de a găsi un organ compatibil în timp util fac ca această cursă contra cronometru să nu poată fi câștigată decât luptând împotriva sistemului.
Vlad Cosmescu, român stabilit în Anglia, este implicat, pe lângă furnizarea de prostituate, și în traficul de organe. E reprezentantul pe tărâm britanic al unei organizații conduse din Germania, care se ocupă cu vânzarea - ilegală, evident - de organe așteptate de cei ce au nevoie de un transplant și care își permit să plătească prețul nu tocmai mic cerut pentru șansa lor la viață. Iar cea mai bună piață de ”produse” este formată din oamenii străzii ce locuiesc în București.
V-am dat suficiente informații pentru a vă da seama despre derularea ulterioară a acțiunii, deși, desigur, surprizele nu lipsesc, iar tensiunea crește cu fiecare pagină.
Aș dori să menționez că autorul descrie problemele celebre la un moment dat în toată lumea, adică cele ale copiilor străzii din România, ale aurolacilor, ale orfanilor neintegrați în sistem, într-un mod foarte obiectiv și, din câte mi-am dat seama, veridic, fără exagerări. James a fost de altfel într-o vizită de documentare în București, așa că a beneficiat de informații ”la prima mână”, nu de exagerări preluate de prin cine știe ce tabloide.
Romanul este bine construit, personajele sunt credibile, la fel și lumile în care acestea trăiesc, muncesc și iubesc sau suferă. Subiectele sensibile sunt prezentate fără ”îndulcitori”, dar piața neagră a organelor de transplant și viața oamenilor fără adăpost au culoare cenușie și gust amar indiferent de frumusețea cuvintelor folosite pentru a le descrie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)