În loc de recenzie, un fel de FAQ

   Mi s-au adresat de-a lungul timpului multe întrebări în legătură cu subiectul lecturii. Dintre acestea, câteva au ieşit în evidenţă prin frecvenţa cu care au apărut, şi absolut toate au ieşit în evidenţă deoarece tonul cu care îmi erau adresate era în majoritatea cazurilor tonul cu care te miri cu voce tare de o ciudăţenie nemaiîntâlnită şi inexplicabilă.
   În ordine aleatorie, aceste câteva întrebări (şi răspunsurile aferente) sună cam aşa:
   De ce citesc?
   Din plăcere. Aceeaşi plăcere cu care alţii se uită la filme, merg la meciuri de fotbal, fac shopping sau colecţionează scoici. Uneori, ca să mai şi învăţ una-alta (dar evit de obicei să menţionez acest motiv, că discuţia devine şi mai complicată şi năucitoare). Pentru mine, noţiunea de "lectură obligatorie" a fost şi este una fără sens. Cum să mă obligi să fac o activitate care îmi place?
   Citesc de mult?
   Păi, citesc de când am învăţat să citesc. Mda, a cam trecut ceva vreme, dacă stau să socotesc.
   Citesc mult?
   "Mult" e o noţiune relativă. În primul rând, nu am norme de îndeplinit. În al doilea rând, mult în comparaţie cu cine? În fine, pentru amatorii de statistici şi cei care se înţeleg mai bine cu cifrele, o medie calculată cu o marjă relativ mare de eroare ar avea valoarea de 4 cărţi pe lună. Au fost şi luni cu o singură carte, şi luni cu 7 sau mai multe. Evident, depinde de timpul avut la dispoziţie, de subiectul cărţii, de uşurinţa cu care o parcurg, de numărul de pagini.
   Oarecum din aceeaşi categorie, citesc repede?
   La fel, nu ştiu ce înseamnă repede. Pot spune cu siguranţă că nu folosesc tehnici de citire rapidă, nu este cazul, nu mă biciuieşte nimeni să termin naibii odată cartea. În plus, e genul de situaţie în care pun accentul pe calitate, nu pe cantitate (inclusiv pe calitatea timpului petrecut în compania unei cărţi; altfel spus, citesc în ritmul în care mă simt bine citind).
   Ce domenii prefer?
   E mai uşor să spun ce nu prefer. Literatura romantică/de dragoste nu e genul meu. Am încercat, nu merge. În rest, cam orice. Predomină, desigur, poliţistele/thrillerele de orice fel (şi politice, şi medicale etc) şi horror-urile, dar le asezonez şi cu cărţi istorice, fantasy, uneori SF, (auto)biografii... Depinde ce ce mi-e la îndemână şi de ce simt că aş avea chef. De aceea, de exemplu, m-am regăsit de multe ori citind două cărţi, uneori trei, în acelaşi timp.
   Nu mă plictisesc, am răbdare să citesc?
   Evident da, nu înţeleg reversul situaţiei.

   Sper că v-am lămurit cât de cât. Pentru întrebări suplimentare, vă stau la dispoziţie. Până atunci, însă, spor la lectură!